Follow Us @soratemplates

miercuri, 21 decembrie 2016

luni, 19 decembrie 2016

Recenzie: Antidotul de Cristina Boncea

19 decembrie 0 Comments






Finalul trilogiei „Octopussy”

Moartea tragic─â a surorii sale i-a schimbat complet via╚Ťa Hyenei. Ajuns─â ├«n pragul maturit─â╚Ťii, t├ón─âra fat─â este nevoit─â s─â ├«╚Öi reconsidere toate principiile care au ghidat-o p├ón─â atunci, aflat─â fiind ├«n mijlocul fragmentatei familii Sugar. La ├«mplinirea a 18 ani, petrecerile nebune, experien╚Ťele sexuale libertine ╚Öi tr─âirile intense ╚Öi aproape de limit─â sunt parte din cotidian. ├Äns─â a venit momentul de a ├«nv─â╚Ťa s─â fac─â diferen╚Ťa ├«ntre adev─âratele prietenii ╚Öi simplul joc al celor care nu merit─â. Astfel, boala Octopussy se dovede╚Öte a fi doar un pas peste care trebuie s─â treac─â pentru a-╚Öi reg─âsi adev─ârata sa identitate.

Alc─âtuit din trei p─âr┼úi ┼či un capitol de tip epilog, finalul trilogiei Octopussy nu putea fi altfel dec├ót la fel de ┼čocant ca volumele precedente. Nota mea adev─ârat─â pentru aceast─â carte s-ar situa la 3.5, am avut ┼či de aceast─â dat─â  aceea┼či problem─â ca la celelalte: Cristina are un poten┼úial pe care nu ┼či-l atinge, sau cel pu┼úin eu a┼ča percep felul ├«n care scrie. Dac─â unele pasaje sunt de-a dreptul perfecte, altele vin at├ót de alambicate, ├«nc├ót o trag ├«n jos, de la citate din melodii, filosofii, poezii, amestecate pe alocuri prea mult ┼či uneori f─âr─â ghilimelele de rigoare la romglez─â nefireasc─â (├«n unele locuri chiar nu d─â bine).

Dac─â dup─â prima parte am vrut s─â m─â duc la Bucure┼čti special s─â o bat pe Cristina c─â nu s-a str─âduit mai mult c├ónd ┼čtiu c─â poate, au venit p─âr┼úile doi ┼či trei care au salvat situa┼úia. Epilogul m-a l─âsat un pic rece chiar la final, a┼č fi ├«ncheiat ├«n alt loc toat─â povestea, dar aici ┼úine deja de propriul stil. C─â tot veni vorba de abordare, trilogia ├«n sine mi se pare c─â ar fi fost altfel apreciat─â ┼či v─âzut─â ca un ├«ntreg, cu at├ót mai mult cu c├ót volumele 2 ┼či 3 au fost at├ót de scurte. Fragmentarea ac┼úiunii nu i-a f─âcut un serviciu, dar ┼čtiind c─â la ├«nceput nu a fost g├óndit─â ca o serie, pot doar s─â sper c─â la o retip─ârire va fi publicat─â ├«ntr-o edi┼úie nou─â care s─â cuprind─â toate volumele sub aceea┼či copert─â.

Dup─â moartea tragic─â a surorii ei gemene ├«n volumul 2, Hyena tr─âie┼čte durerea devenind asemeni lui Becks, vr├ónd s─â o men┼úin─â prin ac┼úiunile ei ├«n via┼ú─â, s─â o simt─â al─âturi. Astfel se treze┼čte ├«ntr-un triunghi amoros, ea ├«l iube┼čte pe David, David ├«l iube┼čte pe Alek, iar Alek pe ea. Un astfel de joc nu se poate termina cu bine, iar asta o va sim┼úi pe pielea ei.

Majoritatea c─âr┼úii se ├«nv├órte ├«n jurul felului ├«n care Hyena ├«ncearc─â s─â-i fac─â fa┼ú─â durerii, se las─â consumat─â, caut─â r─âspunsuri, se ├«nvinuie┼čte... Personajele se confeseaz─â pe r├ónd, afl─âm povestea din toate unghiurile care ne lipseau, elementele cheie pun├óndu-se cap la cap. Despre ,,Antidotul" nu pot s─â spun foarte multe f─âr─â s─â dezv─âlui ce se ├«nt├ómpl─â. Cristina a surprins ni┼čte adev─âruri despre oameni ┼či via┼ú─â pe care le-a integrat cu inteligen┼ú─â ┼či maturitate ├«n poveste. Cu toate astea, nu pot s─â nu observ ┼či minusurile, p─âr┼úile mai pu┼úin cizelate, parc─â l─âsate raw, brute, de┼či poate c─â exact asta a fost inten┼úia.

De┼či nu mi-au pl─âcut de la ├«nceput personajele ei, modul lor de a g├óndi ┼či ac┼úiona fiind ├«n contradic┼úie cu firea mea, nereg─âsindu-m─â ├«n situa┼úii p├ón─â acum, Cristina a reu┼čit s─â fac─â s─â par─â cele mai nebune┼čti lucruri normale, o normalitate a personajelor ei. ├Än acest volum m-au surprins cu adev─ârat ni┼čte pasaje ├«n care m-am reg─âsit, sco┼ú├óndu-le din contextul lor ┼či adapt├óndu-l la al meu.

vineri, 2 decembrie 2016

Review: A List of Cages by Robin Roe

02 decembrie 0 Comments




320 pages
Expected publication: January 10th 2017 by Disney-Hyperion
When Adam Blake lands the best elective ever in his senior year, serving as an aide to the school psychologist, he thinks he's got it made. Sure, it means a lot of sitting around, which isn't easy for a guy with ADHD, but he can't complain, since he gets to spend the period texting all his friends. Then the doctor asks him to track down the troubled freshman who keeps dodging her, and Adam discovers that the boy is Julian--the foster brother he hasn't seen in five years. Adam is ecstatic to be reunited. At first, Julian seems like the boy he once knew. He's still kind hearted. He still writes stories and loves picture books meant for little kids. But as they spend more time together, Adam realizes that Julian is keeping secrets, like where he hides during the middle of the day, and what's really going on inside his house. Adam is determined to help him, but his involvement could cost both boys their lives. First-time novelist Robin Roe relied on life experience when writing this exquisite, gripping story featuring two lionhearted characters.



A List of Cages is not an easy book to read, that is for sure. Nonetheless, it is a book the younger readers should try, as there are not a lot of good ones written on the topic of abuse and the effects it has on the mind of its victims. 

The book is written from two perspectives -  Julian and Adam, two boys that were once paired in a class, despite the age difference. Adam was to help kindergartner Julian how to read better. Later, he finds out Julian is a little older than that, but is suffering from dyslexia. Fate brings them together again when Julian is orphaned, as Adam's mother is a very kind social worker who welcomes the scared boy into her home, with plans to adopt him. But Julian's uncle comes into picture, taking him away, breaking all contact between the boys, and that's when the physical abuse starts.

While the descriptions of what this sick uncle does to the little child are not that detailed, the publisher citing the book suitable for ages 12 and up, I think I wouldn't really recommend it under 15 years. It can be quite traumatizing to read what poor Julian has to go through, and to stomach how he finds excuses for his abuser, how unhappiness can cause you to hurt others. He develops something similar to the Stockholm syndrome, blaming himself for not being good enough, angering his uncle. Despite the pain he is suffering, he finds himself feeling uneasy whenever his uncle is not home, willing to go through anything just so he can still live with him. When offered help by his new friends, he goes out of his way to defend his uncle, afraid of not respecting his rules, desperate even for things to remain the same.

The story is painfully real, with so many young people stuck in similar situations, or who were lucky enough to escape. I think this book was needed, there's never enough help on this subject, and anything which can raise awareness or cause people to seek help should be encouraged. While reading, I kept thinking how logical Julian's train of thoughts feels, despite it being wrong. 

Going through something like he does and not breaking, you have to find a reason, some good thought to hang on to. Julian is obsessed, ever since he was little, with Elian Mariner books, a series the author has invented which would be somewhat similar to The Chronicles of Narnia. These are the books he used to read with Adam, and his safe place. He read them so much they are barely holding their pages together. There is a question haunting him, where does Elian go while he's traveling between worlds, in the split moments where he's in neither place. This question gets amplified by his parents' tragic deaths and we see him keep getting back to seeking answers.

The character development is quite something, Julian going from the picture of an abused, lonely child, to someone who has friends that care about his well being. Adam is the trigger that causes a change in Julian's life, and little by little, things will turn out well. His is a happy ending. In real life, most victims never manage to escape from their abusers, be it family, spouse or someone entirely not related. I am glad I read this book, as heartbreaking as it was, and I hope in time, people will be getting more and more aware of this problem. If you are in such a situation, don't be afraid to seek help. You are not alone, you are not to blame, you deserve to be happy and safe. 

miercuri, 9 noiembrie 2016

Wrap Up #18 | Ce c─âr┼úi am citit ├«n septembrie ┼či octombrie 2016

09 noiembrie 0 Comments


C─âr┼úile citite ├«n lunile septembrie ┼či octombrie 2016 despre care vorbesc ├«n acest videoclip sunt:

Regele Magician de Lev Grossman ( cump─âr─â: https://goo.gl/q0ww4f )
Doamna McGinty a murit de Agatha Christie ( cump─âr─â: https://goo.gl/JKbGh0 )
Hendrik de Mol ┼či Planeta de Aur de K.J. Mecklenfeld ( cump─âr─â: https://goo.gl/hX3rE0 | recenzie: https://goo.gl/yyuJsa )
Marile speranţe de Charles Dickens ( cumpără: https://goo.gl/vsY97Y )

miercuri, 2 noiembrie 2016

Fragment în avanpremieră: Vrăjitoarea adevărului

02 noiembrie 0 Comments


Gen: Fantasy, Young Adult, Magie
Data apariţiei: 11 noiembrie 2016
Editura: Nemira
Colecţia: Young Adult


In Taramul Vrajitorilor magia e de multe feluri si peripetiile la fel. Cel mai bine stiu asta doua fete.

Safiya e Vrajitoare a Adevarului si poate deosebi minciuna de adevar. Magia ei are aceasta capacitate, pentru care multi nobili ar fi in stare sa ucida. Asa ca ea trebuie sa-si tina ascuns acest har pentru a nu fi un pion in lupta dintre imperii.

Iseult e Vrajitoare a Firului si vede legaturile invizibile dintre vieti, dar nu si pe cele ale propriei inimi. Prietenia cu Safiya o impinge pe un drum aventuros.

Cele doua prietene vor doar sa-si traiasca viata, dar asupra Taramului Vrajitorilor se abate razboiul. Cu ajutorul printului Merik si infruntandu-l pe Vrajitorul Sangelui, se lupta cu imparati, printi si mercenari, capabili de orice ca sa puna mana pe Vrajitoarea Adevarului.


Susan Dennard s-a nascut pe 25 februarie 1984 in Georgia SUA. A studiat statistica, apoi a urmat studii aprofundate de biologie marina la Great Lakes Institute for Environmental Research din Windsor, Ontario. Din anul 2009, cand a inceput documentarea pentru a scrie o teza de doctorat si i s-a alaturat sotului ei in Europa, a inceput sa scrie beletristica. A debutat in 2012 cu romanul Something Strange and Deadly, primul volum dintr-o trilogie. Vrajitoarea Adevarului, prima parte din seria Taramul Vrajitorilor, a aparut in ianuarie 2016, si a devenit imediat bestseller New York Times. Urmatorul volum urmeaza sa fie publicat in anul 2017.
Totul ie┼čise groaznic de prost.
Niciunul dintre planurile de jaf, ├«ncropite la repezeal─â de Safiya fon Hasstrel, nu ie┼čise a┼ča cum ar fi trebuit.
├Än primul r├ónd, tr─âsura neagr─â cu stindardul auriu str─âlucitor nu era ┼úinta pe care o a┼čteptaser─â Safi ┼či Iseult. Ba, mai r─âu, blestemata de tr─âsur─â era ├«nso┼úit─â de opt r├ónduri de g─ârzi or─â┼čene┼čti, c─ârora soarele orbitor al dup─â-amiezii le b─âtea drept ├«n ochi.
├Än al doilea r├ónd, Safi ┼či Iseult nu aveau absolut nicio sc─âpare. De sus, de pe aflorimentul de calcar, drumul pr─âfuit ce se ├«ntindea dedesubt era singura cale spre ora┼čul Ve├▒aza. ┼×i, ├«ntocmai cum dinaintea st├óncii cenu┼čii se ├«ntindea drumul, dinaintea drumului se ├«ntindea la nesf├ór┼čit doar marea turcoaz. St├ónca de dou─âzeci de metri ├«n─âl┼úime st─âtea ├«n b─âtaia valurilor aspre ┼či a v├ónturilor ┼či mai aspre.
În al treilea rând (și asta era pacostea cea mai mare), de îndată ce gărzile trecuseră pe deasupra capcanelor îngropate de cele două fete în pământ, oalele de lut, cu foc în pântece, explodaseră... Ei bine, gărzile aveau să scormonească fiecare centimetru de stâncă.
– Pe toate por┼úile iadului, Iz! izbucni Safi, uit├óndu-se pe ochean. Sunt c├óte patru g─ârzi pe fiecare r├ónd. Opt ori patru face...
Fa┼úa i se schimonosi. Cincisprezece, ┼čaisprezece, ┼čaptesprezece...
– Face treizeci ┼či doi, r─âspunse Iseult sec.
– Treizeci ┼či dou─â de g─ârzi afurisite, cu treizeci ┼či dou─â de arbalete afurisite, de trei ori mai mul┼úi!
Iseult se mul┼úumi s─â ├«ncuviin┼úeze din cap ┼či-╚Öi d─âdu la o parte gluga mantiei maronii. Lumina soarelui ├«i sc─âld─â chipul. Era ├«ntocmai opusul lui Safi: avea p─ârul negru ca noaptea, nu ca spicul de gr├óu, cum era al lui Safi, pielea ├«i era alb─â ca luna, nu bronzat─â ca a lui Safi, ┼či avea ochi c─âprui, nu alba┼čtri ca ai lui Safi.
Ochi căprui, care acum o priveau pe Safi când Iseult îi luă ocheanul din mână.
– Ur─âsc s─â-┼úi spun, dar am avut dreptate...
– Atunci, nu-mi spune!
– Dar... continu─â Iseult, tot ce ┼úi-am spus asear─â a fost o minciun─â. Sigur nu era interesat de un simplu joc de c─âr┼úi.
Iseult mai ┼úinea ridicate dou─â degete ├«nm─ânu┼čate.
Nu avea s─â p─âr─âseasc─â ora┼čul ├«n diminea┼úa asta pe drumul dinspre miaz─ânoapte, continu─â. ┼×i pun pariu – cel de-al treilea deget se l─âs─â ┼či el ├«n jos – c─â nici m─âcar nu-l chema Caden.
Caden. Dacă... nu, când avea să pună mâna pe Pehlivanul Prefăcut, Safi avea să-i zdrobească fiecare osicior din faţa aia perfectă.
Safi bomb─âni ceva ┼či se d─âdu cu capul de st├ónc─â. ├Ä┼či pierduse to┼úi banii din pricina lui. Nu o parte, ci pe to┼úi.
Seara dinainte nu fusese prima oar─â c├ónd Safi pariase pe toate economiile – ale ei ┼či pe ale lui Iseult – la un joc de c─âr┼úi. Nu c─â ar fi pierdut vreodat─â, fiindc─â, vorba aceea, Nu po┼úi p─âc─âli o Vr─âjitoare a Adev─ârului.
Mai mult, numai cu banii c├ó┼čtiga┼úi ├«ntr-o singur─â rund─â la jocul de tarot cu cea mai mare miz─â din ora┼čul Ve├▒aza, Safi ┼či Iseult ┼či-ar fi putut cump─âra o cas─â doar a lor. Iseult n-ar mai fi fost nevoit─â s─â doarm─â ├«n pod ╚Öi Safi s─â stea ├«n ├«n─âbu┼čitoarea camer─â de oaspe┼úi a conduc─âtorului de breasl─â.
Dar, f─âc├óndu-se voia Domni┼úei Destinului, Iseult nu putuse s─â i se al─âture lui Safi la joc – ob├ór┼čia ei nu-i ├«ng─âduia s─â pun─â piciorul ├«n hanul de vi┼ú─â nobil─â ├«n care se ┼úinuse partida. Iar c├ónd Sora ei de Fir nu era al─âturi, Safi era predispus─â la... gre┼čeli.
Mai ales gre┼čeli cu f─âlci zdravene ┼či limbi ascu┼úite, care o fermecau cu complimente ce reu┼čeau cumva s─â treac─â de adevr─âjile ei. De fapt, b─ânuise ea c─â Pehlivanul Pref─âcut nu fusese chiar ├«ntru totul cinstit c├ónd ├«┼či ridicase c├ó┼čtigurile de la banc─â local─â... Sau c├ónd ├«┼či petrecuse bra┼úul dup─â al ei ┼či o c─âl─âuzise ├«n noaptea cald─â... Sau c├ónd se aplecase s-o s─ârute cast, totu┼či s─âlbatic ┼či ame┼úitor, pe obraz.
N-am s─â mai pariez niciodat─â, se jur─â ea, b─ât├ónd cu c─âlc├óiele ├«n roca de calcar. ┼×i nici n-am s─â mai flirtez niciodat─â.
– Dac─â vrem s-o facem, ├«i zise Iseult, ├«ntrerup├óndu-i ┼čirul g├óndurilor, trebuie s─â ac┼úion─âm ├«nainte ca g─ârzile s─â ne cad─â ├«n capcan─â.
– Nu mai spune!
Safi se uit─â lung la Sora ei de Fir, care urm─ârea g─ârzile prin ochean. V├óntul ├«i r─âsfira p─ârul ├«ntunecat lui Iseult, ridic├óndu- i ├«n aer ┼čuvi┼úele scurte ie┼čite din coada ├«mpletit─â. ├Än dep─ârtare, un pesc─âru┼č ┼úipa s├óc├óitor: ua-ha-ha-ha!
Safi ura pesc─âru┼čii. Mereu i se g─âin─â┼úau ├«n cap.
– ┼×i mai multe g─ârzi, murmur─â Iseult, zgomotul valurilor aproape ├«nec├óndu-i cuvintele.
Apoi relu─â mai tare:
– ├Änc─â dou─âzeci de g─ârzi vin dinspre miaz─ânoapte.
Safi r─âmase f─âr─â suflare o frac┼úiune de secund─â. Acum, chiar dac─â ea ┼či Iseult le-ar fi putut face fa┼ú─â celor treizeci ┼či dou─â de g─ârzi care ├«nso┼úeau tr─âsura, celelalte dou─âzeci le-ar fi ├«mpresurat ├«nainte s─â g─âseasc─â o sc─âpare.
Plămânii i se treziră din nou la viaţă, însetaţi de răzbunare. Acum îi venea să arunce cu toate blestemele pe care le învăţase.
– Avem doar dou─â variante, interveni Iseult, tr─âg├óndu-se ├«napoi l├óng─â ea. Fie ne pred─âm...
– Peste cadavrul putrezit al bunicii mele! replic─â Safi, scuip├ónd cuvintele.
– ...fie ├«ncerc─âm s─â ajungem la g─ârzi ├«nainte s─â declan╚Öeze capcana. Apoi nu ne r─âm├óne dec├ót s─â ne croim drum ├«nainte.
Safi ├«i arunc─â o privire. Ca de obicei, chipul Surorii ei de Fir nu exprima nimic. Singura p─ârticic─â din corp care ├«i tr─âda nelini┼čtea era nasul lung, zv├ócnind la c├óteva secunde.
– Odat─â trecute de g─ârzi, continu─â Iseult, tr─âg├óndu-┼či gluga ├«napoi pe cap ┼či l─âs├ónd umbra s─â-i acopere chipul, ne ┼úinem de planul obi┼čnuit. Acum, s─â ne gr─âbim!
Safi n-avea nicio nevoie s─â-i spun─â s─â se gr─âbeasc─â – evident c─â avea s─â se gr─âbeasc─â –, dar ├«┼či ├«nghi┼úi replica t─âioas─â. Iseult le salva pielea din nou.
┼×i, ├«n plus, dac─â mai auzea de multe ori c─â Sor─â-sa avusese dreptate, Safi avea s-o str├óng─â de g├ót ┼či s─â-i lase le┼čul prad─â crabilor.
Iseult c─âlca ap─âsat pe pietri┼čul drumului, c├ónd lui Safi, care mergea ├«n urma ei, r─âscolind praful cu cizmele, ├«i veni o idee tr─âsnet.

mar╚Ťi, 1 noiembrie 2016

Judecăm cărţile după copertă cu ItsAnca

01 noiembrie 0 Comments


Ce ├«┼úi trece prin minte atunci c├ónd vezi coperta ┼či titlul unei c─âr┼úi, ├«nainte s─â cite┼čti despre ce este vorba pe spate? Asta face Anca cu ni┼čte c─âr┼úi pe care eu le-am citit.

Acest clip a fost f─âcut ├«n colaborare cu ItsAnca, am filmat ceva dr─âgu┼ú ┼či pe canalul ei: https://youtu.be/ilE1v-5iLVM

miercuri, 19 octombrie 2016

Recenzie: Hendrik de Mol ┼či Planeta de Aur

19 octombrie 0 Comments




Gen: Literatură română pentru copii
336 pagini
Publicata în 21 noiembrie 2015 de Editura Univers


Hendrik de Mol nu este un b─âiat ca to╚Ťi ceilal╚Ťi. Este orfan, locuie╚Öte cu bunicul s─âu Martinus ├«ntr-un Muzeu al Juc─âriilor, nu iese niciodat─â din cas─â ╚Öi nici nu merge la ╚Öcoal─â. ├Äntr-o bun─â zi, bunicul Martinus, p─âstr─âtorul Celui Mai Important Secret din Universul Cunoscut, este r─âpit iar Hendrik este transformat ├«ntr-o c├órti╚Ť─â de plu╚Ö, o juc─ârie. Va reu╚Öi Hendrik s─â ├«╚Öi ├«nving─â teama de a ie╚Öi din cas─â, chiar mai mult, s─â zboare pe Planeta de Plu╚Ö, s─â ├«l elibereze pe bunicul Martinus din m├óinile fiorosului Calavera ╚Öi ai s─âi solda╚Ťi de lemn ╚Öi s─â se ├«ntoarc─â ├«n siguran╚Ť─â pe P─âm├ónt?


,,Sunt un urs de plu╚Ö fermecat de c─âtre un vr─âjitor f─âr─â inim─â ╚Öi nevoit s─â ├«mi tr─âiesc via╚Ťa pe P─âm├ónt drept om. Scriu c─âr╚Ťi pentru copii."
(K.J. Mecklenfeld)



Dragi pufo┼či ┼či pufoase, recent am avut ocazia s─â aflu povestea lui Hendrik de Mol, un b─âie┼úel c─âruia i-a fost r─âpit spiritul de aventur─â din cauza unei boli de care sufer─â, care ├«l face s─â se team─â de spa┼úiile deschise. Totu┼či, el va ajunge s─â c─âl─âtoreasc─â ├«n spa┼úiu ┼či s─â lupte pentru a-┼či ap─âra prietenii ┼či a-┼či salva bunicul. Poate v─â ├«ntreba┼úi cum e posibil acest lucru, c├ónd b─âie┼úelul le┼čin─â de fiecare dat─â c├ónd ├«ncearc─â s─â ias─â din propria cas─â. Ei bine, asta e o poveste lung─â, pe care to┼úi prietenii mei de plu┼č s-au ├«ngr─âm─âdit s─â o asculte. Cred c─â v─â va pl─âcea ┼či vou─â tare mult.



Totul ├«ncepe cu Hendrik blocat ├«n c─âsu┼úa din stejar pentru c─â Bombus, nava improvizat─â de bunicul acestuia, nu func┼úioneaz─â. ├Än timp ce copilul se g─âse┼čte neajutorat din cauza agorafobiei, Severin, fratele bunicului, vine ├«n vizit─â la muzeul de juc─ârii unde cei doi locuiesc, aduc├ónd ├«n dar un scehelet de lemn din 1870, o adi┼úie valoroas─â colec┼úiei din muzeu. Acest eveniment, aparent banal, va declan┼ča o ├«ntreag─â serie de probleme, c─âci Calavera, scheletul de lemn, ca de altfel toate juc─âriile, este c├ót se poate de viu ┼či are ├«n plan s─â fure o tablet─â ce se afl─â ├«n posesia bunicului, tablet─â care dezv─âluie coordonatele Planetei de Aur.



Protagonistul nostru se va g─âsi ├«n postura ├«n care trebuie s─â-┼či p─âr─âseasc─â propria cas─â sub forma unei c├órti┼úe de plu┼č (aluzie la semnifica┼úia numelui s─âu ├«n olandez─â), cu comfortul psihologic al unei armuri confec┼úionate dintr-o cutie de praline cu vi┼čine drept singur scut ├«mpotriva spaimei de spa┼úii deschise. ├Änso┼úit de Berend, ursul de plu┼č verde pe care p├ón─â acum ├«l tratase cu neglijen┼ú─â ┼či de prietena cea mai bun─â, Hildegard, b─âiatul va descoperi, sub forma Planetei de Plu┼č ┼či a aventurilor ce ├«nso┼úesc r─âpirea bunicului de c─âtre Calavera, toate aventurile pe care le-a ratat din cauza condi┼úiei sale. Personajul evolueaz─â de la copilul ce-┼či ├«nvinuie┼čte ursule┼úul pentru propriile gre┼čeli la cel curajos, altruist, gata de sacrificiu de sine. 



Istoria diferitelor tipuri de juc─ârii este foarte bine conturat─â, se men┼úioneaz─â simplu ┼či pe ├«n┼úelesul copiilor situa┼úia politic─â a diverselor planete pe care acestea le populeaz─â. Jocurile de cuvinte sunt de-a dreptul delicioase, preferatul meu a fost Hamsterdam, capitala Planetei de Plu┼č. 

Singurul cusur pe care l-am g─âsit la ,,Hendrik de Mol ┼či Planeta de Aur" a fost personalitatea copilului, care de altfel e fireasc─â la v├órsta lui, acea ├«nc─âp─â┼ú├ónare enervant─â de a face cum ├«l taie capul ┼či nu cum ├«i spun cei cu mai mult─â experien┼ú─â dec├ót el. Pe de alt─â parte, ├«n lipsa unor tr─âs─âturi de acest gen, nu ar mai fi fost posibil─â o at├ót de frumoas─â evolu┼úie a personajului.



├Än ciuda faptului c─â este o carte pentru copii, am reg─âsit multe elemente pe placul meu, care cel mai probabil vor ├«nc├ónta ┼či al┼úi adul┼úi cu suflet de copil. Spre exemplu, pira┼úii spa┼úiali sunt ni┼čte microbi de plu┼č, la pachet cu denumirea ├«n latin─â. De┼či majoritatea copiilor nu vor ├«n┼úelege exact de ce C─âpitanul E-coli e ofensat s─â fie numit C─âpitanul Salmonella, aceast─â glumi┼ú─â strecurat─â nu e singura care va transforma lectura ├«n una extrem de pl─âcut─â ┼či pentru p─ârin┼úii care le citesc cu voce tare copiilor mai mici (pentru mine a fost ┼či mai haioas─â gluma pentru c─â sunt de┼úin─âtoarea unui simpatic stafilococ de plu┼č).



Te-am convins? 
Po┼úi comanda cartea de aici.

Mul┼úumesc K.J. Mecklenfeld ┼či Editura Univers pentru exemplarul trimis.
Acest aspect, ca întotdeauna, nu afectează în niciun fel părerea exprimată în recenzie.

joi, 13 octombrie 2016

Concurs Editura Nemira | Atlasul Secret (seria Marile Descoperiri)

13 octombrie 0 Comments


Premiul: Atlasul secret (Trilogia Marile Descoperiri, partea I)
de MICHAEL A. STACKPOLE - afl─â mai multe aici: https://goo.gl/6lsvXC

Reguli
1. S─â fii Subscriber/Abonat Vanilla Moon Books pe YouTube
2. S─â la┼či un comentariu cu "Particip" + ce lume ai vrea s─â descoperi dac─â ai fi explorator
- doar persoane cu domiciliul în România
- minorii să aibă permisiunea părinţilor de a-mi da adresa lor de domiciliu în vederea expedierii premiului
Termen limit─â: 3 noiembrie 2016, ora 23:59
Editura Nemira este cea responsabil─â de expedierea premiului

C├ó┼čtig─âtorul e ales prin tragere la sor┼úi cu ajutorul YouTube Random Comment Picker

duminic─â, 25 septembrie 2016

Reader Problems Tag | Probleme de cititor

25 septembrie 0 Comments
Pentru reamintirea volumelor din serii: http://www.bookseriesrecaps.com/

Am primit Tag-ul Reader Problems de la Diana Loves Books
https://www.youtube.com/watch?v=9qr8OQP9bUo

Tagul a fost tradus de Diana după cel original, în limba engeză, creat de About to Read
https://www.youtube.com/watch?v=7SfhSV-L3eo

duminic─â, 11 septembrie 2016

Wrap Up #17 | Ce carti am citit in august 2016

11 septembrie 0 Comments
\

Cartile citite in luna august 2016 despre care vorbesc in acest videoclip sunt:

Conan Barbarul, o vr─âjitoare se va na┼čte de Robert E. Howard (comanda online sau din libr─âriile partenere: http://goo.gl/4bxKgo )
Pericol la End House de Agatha Christie
Mâini cuminţi, copilul meu autist de Ana Dragu
Carry On de Rainbow Rowell
Minunata p─âl─ârie a lui Millie de Satoshi Kitamura

duminic─â, 28 august 2016

Recenzie: Abatorul cinci de Kurt Vonnegut

28 august 0 Comments






Vonnegut scrie cu ironie ┼či umor, de cele mai multe ori negru, o cronic─â atipic─â a unuia dintre cele mai ├«ngrozitoare momente din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial: bombardarea Dresdei de c─âtre britanici ┼či americani, ├«n urma c─âreia au murit o sut─â treizeci ┼či cinci de mii de oameni, aproape de dou─â ori mai mult ca num─ârul celor uci┼či de bomba atomic─â de la Hiroshima. Romanul lui Vonnegut, devenit un clasic american, ├«mbin─â realismul cu SF-ul ╚Öi atrage cititorul ├«ntr-o lume incredibil─â, ├«n care se amestec─â bombardamente, c─âl─âtorii ├«n timp, prizonieri de r─âzboi, extratere┼čtri de pe planeta inventat─â Tralfamadore, peste toate plutind mirosul aduc─âtor de moarte al iperitei.

„Debord├ónd de imagina╚Ťie, aproape psihedelic, Abatorul cinci este un roman trist ┼či ├«nc├ónt─âtor deopotriv─â, scris ├«n cel mai autentic stil Vonnegut.“ The New York Times

„O carte hazlie pe care, citind-o, nu-┼úi po┼úi ├«ng─âdui s─â r├ózi, o carte trist─â care nu-┼úi stoarce lacrimi, un basm plasat ├«ntr-un abator.“ Life Magazine

Am primit un exemplar de la Editura Art în schimbul unei recenzii sincere. Acest aspect nu influenţează în niciun fel părerea expusă mai jos.

Kurt Vonnegut e unul dintre autorii despre care am auzit din ce ├«n ce mai mult dup─â ce am ├«nceput s─â fac clipuri despre c─âr┼úi pe YouTube. Trebuie s─â recunosc c─â nu ┼čtiam mare lucru despre el, cu at├ót mai mult cu c├ót citeam mai mult c─âr┼úi din domeniul fantasy, dar numele autorului a ├«nceput s─â ├«mi ajung─â la ureche de at├ótea ori, p├ón─â c├ónd am ├«nceput s─â m─â ├«ntreb de ce nu am citit nimic de el. Dup─â ce am tot oscilat ├«ntre ,,Leag─ânul pisicii" ┼či ,,Abatorul cinci", am decis s─â ├«ncerc cel din urm─â titlu, care mai este cunoscut ┼či sub numele de ,,Cruciada Copiilor".


Descrierea de pe spatele c─âr┼úii e cel pu┼úin ciudat─â. C├ónd i-am ar─âtat cartea unchiului meu pasionat de istorie, mi-a spus c─â ,,├«┼úi faci varz─â ├«n cap dac─â amesteci istoria cu fic┼úiune" ┼či de┼či am mai citit mult─â fic┼úiune istoric─â ┼či mi-a pl─âcut, f─âr─â ca elementele imaginate de autori s─â m─â fac─â s─â m─â simt confuz─â asupra evenimentelor reale, c├ónd am ajuns la partea ├«n care personajul principal poveste┼čte cum a fost r─âpit de extratere┼čtri ┼či ┼úinut captiv ├«ntr-o gr─âdin─â zoologic─â ├«mpreun─â cu o femeie celebr─â pentru c─â a jucat ├«n filme porno, am ├«nceput s─â simt c─â povestea ├«mi scap─â printre degete. Abia mai t├órziu mi-am dat seama c─â ar putea fi, de fapt, o perspectiv─â a naibii de istea┼ú─â asupra stresului post-traumatic.

Billy Pilgrim e un optometrist, dar ┼či supravie┼úuitor al bombard─ârii Dresdei ├«n timpul celui de-al doilea R─âzboi Mondial, un eveniment tragic care a f─âcut mai multe victime chiar dec├ót bomba atomic─â de la Hiroshima, lucru pe care nu mult─â lume ├«l cunoa┼čte, din moment ce despre acesta se vorbe┼čte mult mai adesea. 

Cartea, ca fir narativ, e un dezastru. E greu de urm─ârit pentru c─â personajul principal are convingerea c─â poate c─âl─âtori ├«n trecut ┼či viitor, c─â ├«ntreaga lui via┼ú─â este o ├«n┼čiruire de evenimente pe care le poate retr─âi dup─â propria voin┼ú─â, iar moartea nu ├«nseamn─â nimic pentru c─â toate evenimentele exist─â simultan ┼či oricine se poate concentra pe orice moment al vie┼úii sale. Astfel, pendul─âm ├«nainte ┼či ├«napoi prin via┼úa lui, trecem de la un eveniment la altul, ├«ncerc├ónd s─â g─âsim r─âspunsuri la ├«ntreb─âri ce ├«nc─â nu s-au conturat complet. Totu┼či, ├«ntr-un final am g─âsit ceva frumos ├«n acest haos, care ar putea avea mai multe interpret─âri. Sigur, ai putea crede c─â ├«ntr-adev─âr lucrurile s-au ├«nt├ómplat a┼ča cum poveste┼čte Billy, dar mie perspectiva cu r─âpirea ┼či ┼úinutul ├«n captivitate pe planeta Tralfamadore mi s-a p─ârut cam tras─â de p─âr. Mai degrab─â, am v─âzut ├«ntreaga poveste ca pe un r─âspuns firesc la traumele r─âzboiului. 


Billy Pilgrim este la┼č, iar ca soldat cel pu┼úin nepreg─âtit, lucru care duce la capturarea lui de c─âtre nem┼úi. Titlul c─âr┼úii vine de la locul ├«n care el este ┼úinut ├«mpreun─â cu al┼úi prizonieri de r─âzboi, ├«ntr-un abator p─âr─âsit. O mare parte din evenimentele c─âr┼úii e posibil s─â fie autobiografice, autorul a fost at├ót prizonier de r─âzboi, c├ót ┼či prezent c├ónd s-a bombardat Dresda. 

Un lucru care m-a deranjat enorm a fost repetarea formulei ,,A┼ča merg lucrurile" de fiecare dat─â c├ónd se men┼úioneaz─â moartea unui personaj, ca o explica┼úie, resemnare ┼či formul─â de tranzi┼úie. De┼či la ├«nceput am v─âzut-o ca pe ceva diferit ├«n sens pozitiv, a devenit repede plictisitor, iar apoi enervant. 

,,Abatorul cinci" clar nu e o carte pentru toat─â lumea. Pot ├«n┼úelege de ce mul┼úi critici sau cititori obi┼čnui┼úi o consider─â genial─â, ├«ns─â eu aveam cu totul alte a┼čtept─âri de la ea. Cu toate acestea, ar fi o minciun─â s─â spun c─â nu mi-a pl─âcut. Are un farmec aparte ┼či o perspectiv─â unic─â, ├«n mod sigur nu e o carte pe care s─â o ui┼úi u┼čor.

Puteţi comanda cartea de aici sau aici.

mar╚Ťi, 9 august 2016

Recenzie: Fata cu toate darurile de M.R. Carey

09 august 0 Comments



Apărut la Editura Nemira, colecţia Nautilus
Traducerea: Ruxandra Toma
Lungime: 416 pagini
Publicat în 27 mai 2016



Plin de emotie si captivant de la prima pagina pana la final, Fata cu toate darurile este cel mai puternic thriller distopic pe care il veti citi anul acesta.
Melanie este o fata foarte speciala. Dr. Caldwell o numeste „micul nostru geniu“. In fiecare dimineata, Melanie asteapta cuminte in propria celula sa fie luata si dusa la clasa ei. Atunci cand Sergentul Parks vine dupa ea, arma lui este intotdeauna incarcata si indreptata spre ea cat timp doi dintre oamenii lui o imobilizeaza intr-un scaun special. Ea nu crede ca oamenii o plac prea mult. Glumeste cu ei ca nu ii musca, dar ei nu rad deloc. Melanie iubeste scoala. Adora sa invete despre adunari si silabe si despre lumea care exista in afara clasei si a celulelor in care traiesc copiii. Cateodata ea ii povesteste invatatoarei favorite toate visurile pe care le are pentru cand va creste mare si va explora lumea. Melanie nu stie de ce asta o intristeaza atat de mult pe domnisoara Justineau.

 „Cel mai bun roman pe care l-am citit tot anul. Un thriller distopic cu o inima reala, sangeranda. Recomand. Recomand. Recomand.“ Maggie Stiefvater

 „Daca cititi un singur roman anul acesta, sa fie Fata cu toate darurile, e fantastic!“ Martina Cole
Ceva m-a atras ├«n mod inexplicabil la ,,Fata cu toate darurile" ├«nc─â de c├ónd am primit informa┼úiile despre ea printr-un comunicat de pres─â de la Editura Nemira, motiv pentru care am ┼či cerut-o imediat, p─âstr├ónd-o pentru momentul potrivit. Acesta s-a ivit ├«n timpul excursiei mele de un weekend la Balcic, de┼či am ├«nceput-o cu dou─â zile ├«nainte, c├ónd am pornit spre Bucure┼čti ┼či am terminat-o ├«n seara ├«ntoarcerii din Balcic. Cuv├óntul cel mai potrivit care-mi vine ├«n minte este c─â m-a hipnotizat de-a dreptul din prima pagin─â, iar cu greu o l─âsam din m├ón─â. Doar zilele pline de evenimente m-au ┼úinut departe de povestea antrenant─â ┼či au prelungit durata ├«n care am citit-o.



La ├«nceput e oarecum static─â, se bazeaz─â mai mult pe emo┼úia personajelor ┼či descifrarea lumii ├«n care ne arunc─â M.R. Carey f─âr─â prea multe explica┼úii. Personajul principal e o feti┼ú─â de zece ani care ├«┼či ├«ncepe dimine┼úile a┼čez├óndu-se cuminte pe un scaun cu rotile, ├«n timp ce militari ├«narma┼úi ├«i imobilizeaz─â treptat membrele ┼či g├ótul, spaima citindu-li-se ├«n ochi ┼či postura corpului. Dac─â nu ai ┼čtii c─â e un roman distopic, ai zice c─â poate copiii sunt bolnavi psihic. Adev─ârul este, ├«ns─â, mult mai sumbru ┼či ├«l vei afla pe m─âsur─â ce Melanie ├«n┼úelege cine este ea de fapt.



Cartea e scris─â la persoana a treia, din perspectiva mai multor personaje ┼či de┼či e de departe cea mai antipatic─â, doamna doctor Caldwell aduce ┼či cea mai mult─â lumin─â asupra a ceea ce se g─âse┼čte ├«n afara zidului ├«n care Melanie ┼či al┼úi copii asemeni ei sunt educa┼úi despre o lume de mult apus─â. De altfel, ei nu ├«┼či amintesc s─â fi v─âzut vreodat─â ce se afl─â ├«n afara cl─âdirii ├«n care tr─âiesc. Sunt oferite o mul┼úime de indicii ├«nc─â de la ├«nceput, iar dac─â e┼čti atent la nuan┼úe, po┼úi cu u┼čurin┼ú─â s─â ├«ntrez─âre┼čti situa┼úia real─â. Ce aduce ├«n plus aceast─â carte fa┼ú─â de altele similare este frumuse┼úea ┼čtiin┼úific─â a explica┼úiilor oferite de c─âtre Caldwell, care ┼či-a asumat o misiune greu de ├«ndeplinit ┼či, ca mul┼úi al┼úi oameni de ┼čtiin┼ú─â ├«naintea ei, devine orbit─â de idealurile ei ┼či totodat─â entuziasmul descoperirilor pe care le face, astfel ├«nc├ót ia decizii ce o plaseaz─â cu u┼čurin┼ú─â ├«n topul celor mai crude ┼či egoiste personaje pe care le-am ├«nt├ólnit. Cu toate acestea, am ├«n┼úeles deplin psihologia personajului ei, motiv pentru care nu pot s─â o detest, rolul pe care ├«l joac─â fiind de ne├«nlocuit.



Melanie e de departe un copil-geniu, ├«ns─â de┼či are o g├óndire foarte matur─â pentru v├órsta ei ┼či un IQ ridicat, nu ui┼úi niciodat─â ce v├órst─â are de fapt, pentru c─â o ├«nso┼úe┼čte o curiozitate ┼či o oarecare inocen┼ú─â specific─â, inconfundabil─â. Pe parcursul c─âr┼úii, nu ai cum s─â nu o ├«ndr─âge┼čti ┼či s─â empatizezi cu ea, asemeni domni┼čoarei Justineau, profesoara ei preferat─â, cu care stabile┼čte o leg─âtur─â emo┼úional─â profund─â, ├«n ciuda tuturor regulilor. 

,,Fata cu toate darurile" e exact genul de carte pe care o caut mereu. Are un je ne sais quoi ce a f─âcut-o pentru mine real─â p├ón─â la ultimul am─ânunt. Am tr─âit fiecare pagin─â cu sufletul la gur─â, ├«n a┼čteptarea tem─âtoare a deznod─âm├óntului, care m-a surprins ┼či lovit cu toat─â for┼úa atunci c├ónd a sosit. Nu pot s─â o recomand suficient. Citi┼úi-o, v─â rog din tot sufletul, chiar dac─â nu sunte┼úi fani SF sau distopii. 

Mulţumesc Editurii Nemira pentru exemplarul trimis spre recenzare. Acest aspect nu influenţează în niciun fel părerile expuse mai sus.

Puteţi comanda cartea cu încredere de aici, aici sau aici.

mar╚Ťi, 2 august 2016

Wrap Up #16 Ce cărţi am citit în iunie/iulie 2016

02 august 0 Comments
Cartile citite in lunile iunie si iulie 2016 despre care vorbesc in acest videoclip sunt:

Urm─âtorul cadru (recenzie: http://vanillamoonbooks.blogspot.ro/2016/07/recenzie-urmatorul-cadru-lex-comics.html )
Becks merge la ┼čcoal─â de Cristina Boncea (recenzie: http://vanillamoonbooks.blogspot.ro/2016/07/recenzie-becks-merge-la-scoala-de.html )
Fata cu toate darurile de M. R. Carey
Abatorul cinci (sau Cruciada copiilor) de Kurt Vonnegut
Salcia oarb─â, fata adormit─â de Haruki Murakami


luni, 18 iulie 2016

Recenzie: Urm─âtorul cadru (Lex Comics)

18 iulie 0 Comments






"Urm─âtorul Cadru" e un album-experiment desenat de nu mai pu╚Ťin de 10 autori rom├óni. F─âr─â scenariu stabilit ├«nainte, f─âr─â vreo direc╚Ťie impus─â! Fiecare autor a desenat un cadru, dup─â care a dat mai departe, urm─âtorul fiind obligat s─â continue ac╚Ťiunea ╚Öi s─â finalizeze cadrul sau ├«n mai pu╚Ťin de 24 de ore, dup─â care s─â dea mai departe, de unde ╚Öi conceptul de Ping Pong Comics.

72 de pagini de ac╚Ťiune, umor ╚Öi surprize la tot pasul, desenate de Toma Alexandru, Alexandru Ciubotariu, Vlad Forsea, Robert Obert, Andrei Moldovan, Xenia Pamfil, Ionu╚Ť Popescu, Valentin Sava, Alexandru Talamb─â ╚Öi Octav Ungureanu.
├Ämi amintesc cu nostalgie vremea c├ónd Facebook ├«nc─â nu se n─âscuse. Cei mai tinerei dintre voi s─â nu-┼či imagineze ├«ns─â c─â nimeni nu-┼či v─ârsa nervii ├«n mediul online. Nu. Pentru asta, dar ┼či discu┼úii de orice alt─â natur─â, erau forumurile. Eram ┼či eu membr─â pe cele mai mari forumuri anime, dar asta e o poveste pentru alt─â dat─â. Voiam s─â ajung la unul dintre jocurile cu care ne amuzam noi ├«n astfel de comunit─â┼úi. Era cam pe toate forumurile, ├«ntr-o variant─â sau alta. Cel mai adesea l-am g─âsit sub forma ,,Poveste din 3 cuvinte." Regulile erau foarte simple. Cine voia s─â participe citea ce scriseser─â cei de dinaintea lui ┼či apoi posta trei cuvinte care s─â continue povestea. Unii ├«┼či d─âdeau silin┼úa s─â p─âstreze sensul, al┼úii, din contr─â, f─âceau tot ce le st─âtea ├«n putere s─â o transforme ├«ntr-o nebunie total─â. Era extrem de haios. Cam a┼ča ceva au f─âcut ┼či arti┼čtii implica┼úi ├«n proiectul ,,Urm─âtorul cadru."



Acest concept mi s-a p─ârut interesant ├«nc─â de la ├«nceput, motiv pentru care am ┼či ├«nceput albumul ├«n ziua ├«n care l-am primit de la Lex Comics pentru recenzie. Cred c─â a fost o alegere nemaipomenit─â s─â m─â scoat─â din starea apatic─â a sesiunii de var─â, c├ónd e prea cald s─â ├«ntorci pagina la curs. A┼ča se face c─â am terminat volumul ├«n mai pu┼úin de 24 de ore, ├«n c├óteva pauze de la ├«nv─â┼úat.



Povestea ├«n sine nu poate fi prezentat─â f─âr─â a-┼či pierde farmecul. V─â pot spune, ├«n schimb, c─â e plin─â de ├«ntors─âturi de situa┼úie, explozii, glume rasiste, apari┼úia unor personaje celebre, tr─âd─âri, agen┼úi dubli, tripli, de la un moment dat nu o s─â mai ┼čti┼úi pe ce planet─â sunte┼úi. La propriu. Mai haioas─â dec├ót povestea chiar, sunt personajele, cu nume inspirate de tipul Miori┼úu ┼či Bucylaia. Cea mai tare e oaia. Dac─â oaia aia era ├«n prim-plan cap-coad─â, d─âdeam o floare de vanilie ├«n plus la rating. A, da, ┼či mai sunt trei troli. Unul din ei e ├«ndr─âgostit de ┼čefu. 


Volumul de fa┼ú─â are un final deschis, l─âs├ónd loc de o eventual─â continuare. Proiectul mi s-ar fi p─ârut un succes total dac─â nu erau c├óteva glume nes─ârate ┼či dac─â ar fi avut sens cap-coad─â. Totodat─â, nici nu po┼úi avea preten┼úia la ceva excep┼úional dac─â ┼čtii c─â nu are niciun scenariu la baz─â ┼či nicio direc┼úie clar─â de urmat prestabilit─â ├«n linii mari. Recomand a┼ča, de amuzament, dac─â sunte┼úi fani ai ilustratorilor implica┼úi sau vi se pare interesant─â ideea de Ping Pong Comics.

├Äl pute┼úi comanda de pe www.lexshop.ro

sâmbătă, 2 iulie 2016

Recenzie: Becks merge la ┼čcoal─â de Cristina Boncea

02 iulie 0 Comments



Becks merge la ╚Öcoal─â (Octopussy #2) 
de Cristina Boncea


Dup─â ce au fost subiect de studiu pentru boala Octopussy descoperit─â de unchiul lor, gemenele Becks ╚Öi Hyena sunt obligate s─â se despart─â. De data aceasta, Becks pleac─â la liceu ├«n Anglia. Pentru ea, ╚Öcoala ├«ns─â nu va fi dec├ót un pretext pentru a experimenta c├ót mai mult – de la sex dezinhibat, p├ón─â la dragoste ╚Öi prietenie – totul departe de cas─â, de Hyena ╚Öi de mediul familiei sale… ciudate. Detestat─â de cercul noilor colege, acceptat─â a╚Öa cum este, ├«n cele din urm─â, dar ╚Öi ├«ndr─âgostit─â de t├ón─âra Natty, Becks ├«ncearc─â s─â afle r─âspunsuri clare la ├«ntreb─ârile aparent inexplicabile care au condus-o p├ón─â ├«n acest moment al vie╚Ťii sale. Ce are de f─âcut? Ce ├«nseamn─â normal ╚Öi ce nu? Care sunt limitele? Care este adev─ârul? Poate fi oare el aflat? ╚śi cu ce riscuri?



S-a n─âscut pe 1 ianuarie 1998 ├«n Tg-Jiu. ├Än prezent locuie╚Öte ├«n Bucure╚Öti ╚Öi este elev─â ├«n clasa a XII-a la profilul filologie bilingv. german─â. Octopussy este romanul s─âu de debut ╚Öi a fost publicat pe data de 18 februarie 2015 la editura Herg Benet. Cristina a ob╚Ťinut c├óteva premii pentru poezie ╚Öi proz─â scurt─â ├«n cadrul unor concursuri ╚Öcolare iar una dintre pove╚Ötile sale a fost publicat─â ├«n edi╚Ťia decembrie 2015 a Revistei de Suspans.




Dup─â un prim volum promi┼ú─âtor, Cristina Boncea s-a ├«ntors un an mai t├órziu cu continuarea pove┼čtii ├«ncepute ├«n Octopussy, gata s─â ne surprind─â din nou. Nu ┼čtiam ce a┼čtept─âri s─â am c├ónd am ├«nceput cartea, mai pu┼úin c─â se va citi repede, pe ner─âsuflate, motiv pentru care am ┼či folosit-o ca mod de a evada ├«n pauzele de ├«nv─â┼úat pentru ultimul examen, c├ónd cheful ┼či motiva┼úia erau la p─âm├ónt. Am citit ├«nainte de culcare, am citit ├«n timp ce-mi dezghe┼úam ciorba de la bunica, am stat cu ochii ├«n carte ├«n timp ce m├óncam, ca pe vremea c├ónd eram copil ┼či m─â certau ai mei c─â nu las cartea din m├ón─â.

Au fost lucruri pe care autoarea ├«n mod clar le-a ├«mbun─ât─â┼úit, ┼úin├ónd cont de criticile primite, dar mi s-a p─ârut c─â nu era neap─ârat nevoie de acest volum, ┼či c─â Octopussy era suficient a┼ča, misterios, cu r─âspunsuri nedate. ├Än aceast─â carte, ├«ns─â, Cristina ne arat─â c─â aparen┼úele ├«n┼čeal─â, c─â Becks nu e o scorpie f─âr─â inim─â, c─â ┼či cel mai rece ┼či distant om are sentimente, ca Thomas Barrow din Downton Abbey. Sf├ór┼čitul c─âr┼úii, pe care nu vi-l voi dezv─âlui, ┼či care i-a ┼čocat pe mul┼úi cititori, eu l-am ├«ntrev─âzut dup─â prima treime a volumului.

├Än primele capitole, scopul lui Becks pare a fi s─â se culce cu fiecare dintre fetele liceului cu internat de l├óng─â Londra, lucru care m─â dezam─âgea profund. M─â g├óndeam ce-a fost ├«n capul Cristinei, s─â foloseasc─â un plot at├ót de lipsit de substan┼ú─â ca s─â fac─â v├ónz─âri, nu o recuno┼čteam. ├Äns─â lucrurile se schimb─â, Becks trece prin momente care o marcheaz─â profund ┼či ├«ncearc─â s─â se reinventeze, s─â ├«┼či accepte trecutul ┼či s─â devin─â o versiune mai bun─â a ei. Despre asta, ┼či mai mult este vorba ├«n Becks merge la ┼čcoal─â. Afl─âm mai multe despre ce ├«nseamn─â boala Octopussy, descoperit─â/inventat─â de unchiul Phil, totodat─â ea c─âp─ât├ónd o defini┼úie mult mai larg─â, astfel ├«nc├ót este ├«nv─âluit─â ├«n ┼či mai mult mister, sau cel pu┼úin a┼ča am perceput-o eu.

Mi-au pl─âcut referin┼úele la Copiii de la 402, cred c─â to┼úi cei din genera┼úia mea le vor g─âsi de-a dreptul ├«mbucur─âtoare. Personajele noi a┼č fi vrut s─â fie mai bine conturate, am v─âzut prea pu┼úin din personalitatea fiec─âruia. U┼čurin┼úa cu care Becks se ├«mprietene┼čte cu una dintre colegele ei ├«n mod special mi s-a p─ârut oarecum ne├«ntemeiat─â, av├ónd ├«n vedere circumstan┼úele. Eu, una, a┼č fi fugit m├ónc├ónd p─âm├óntul s─â v─âd c─â mi-a memorat cineva toate datele, sun─â prea a psihopat. Haha.

Becks merge la ┼čcoal─â este, sau ├«ncearc─â s─â fie multe lucruri ├«n acela┼či timp, ├«ns─â atinge doar suprafa┼úa unor probleme precum bullying, homofobie, acceptarea sinelui, depresie, cu ocazionale paragrafe de o profunzime surprinz─âtoare. Dac─â ├«ntreaga carte ar fi pres─ârat─â de a┼ča ceva... Doar c─â e prea mult, mult prea mult relatat ┼či tr─âit pentru cele 170 de pagini ale c─âr┼úii. Mi-a┼č fi dorit ca autoarea s─â fi vrut mai mult de la ea, de la cartea ei, pentru c─â ┼čtiu c─â poate. O dovedesc multe, multe pasaje din carte. A┼č putea s─â m─â ├«n┼čel, dar mi s-a p─ârut c─â e ├«ntr-o goan─â de a scrie c├ót mai repede pentru a nu-┼či pierde elanul, ideile, sentimentele care o m├ónau. Ceea ce e foarte bine, cred c─â e un mod perfect de a ├«ncepe. ├Äns─â v─âd cartea asta ca mai degrab─â un prim manuscris, care ar fi trebuit cizelat ├«nainte de a vedea lumina tiparelor. Aici, probabil, intervine ┼či scoaterea c├ót mai repede a continu─ârii ├«nainte de a uita lumea de prima carte.

Sunt curioas─â cum se va termina trilogia. Nu ┼čtiu sincer ce s─â v─â spun despre aceast─â carte f─âr─â s─â v─â stric lectura. E clar mai mult dec├ót las─â aparen┼úele s─â se ├«n┼úeleag─â. E genul ─âla de carte pe care o cite┼čti ├«n 3 ore ┼či nu ┼úi se pare a fi foarte profund─â ├«n mare, cel pu┼úin ca abordare. Dar apoi, dac─â ├«i permi┼úi creiera┼čului s─â o proceseze, consta┼úi c├ót de multe lucruri pune ├«n discu┼úie, c├óte dezbateri poate provoca. Asta dac─â nu ai capul v├ór├ót prea ad├ónc ├«n posterior ca s─â po┼úi trece peste faptul c─â are mai multe scene de sex scurte, ├«ns─â detaliate. ├Äntre persoane de acela┼či sex. Oare c├óte secole vor mai trece p├ón─â o s─â doar─â pe fiecare ├«n cot cine ce face ├«n dormitor ┼či cu cine?

Puteţi comanda cartea de aici.

Am primit un exemplar pentru recenzie de la autoare, căreia îi mulţumesc. Acest lucru, la fel ca întotdeauna, nu afectează în niciun fel părerea sinceră pe care am expus-o aici.