Îmi amintesc cu nostalgie vremea când Facebook încă nu se născuse. Cei mai tinerei dintre voi să nu-şi imagineze însă că nimeni nu-şi vărsa nervii în mediul online. Nu. Pentru asta, dar şi discuţii de orice altă natură, erau forumurile. Eram şi eu membră pe cele mai mari forumuri anime, dar asta e o poveste pentru altă dată. Voiam să ajung la unul dintre jocurile cu care ne amuzam noi în astfel de comunităţi. Era cam pe toate forumurile, într-o variantă sau alta. Cel mai adesea l-am găsit sub forma ,,Poveste din 3 cuvinte." Regulile erau foarte simple. Cine voia să participe citea ce scriseseră cei de dinaintea lui şi apoi posta trei cuvinte care să continue povestea. Unii îşi dădeau silinţa să păstreze sensul, alţii, din contră, făceau tot ce le stătea în putere să o transforme într-o nebunie totală. Era extrem de haios. Cam aşa ceva au făcut şi artiştii implicaţi în proiectul ,,Următorul cadru."

Acest concept mi s-a părut interesant încă de la început, motiv pentru care am şi început albumul în ziua în care l-am primit de la Lex Comics pentru recenzie. Cred că a fost o alegere nemaipomenită să mă scoată din starea apatică a sesiunii de vară, când e prea cald să întorci pagina la curs. Aşa se face că am terminat volumul în mai puţin de 24 de ore, în câteva pauze de la învăţat.

Povestea în sine nu poate fi prezentată fără a-şi pierde farmecul. Vă pot spune, în schimb, că e plină de întorsături de situaţie, explozii, glume rasiste, apariţia unor personaje celebre, trădări, agenţi dubli, tripli, de la un moment dat nu o să mai ştiţi pe ce planetă sunteţi. La propriu. Mai haioasă decât povestea chiar, sunt personajele, cu nume inspirate de tipul Mioriţu şi Bucylaia. Cea mai tare e oaia. Dacă oaia aia era în prim-plan cap-coadă, dădeam o floare de vanilie în plus la rating. A, da, şi mai sunt trei troli. Unul din ei e îndrăgostit de şefu. 

Volumul de faţă are un final deschis, lăsând loc de o eventuală continuare. Proiectul mi s-ar fi părut un succes total dacă nu erau câteva glume nesărate şi dacă ar fi avut sens cap-coadă. Totodată, nici nu poţi avea pretenţia la ceva excepţional dacă ştii că nu are niciun scenariu la bază şi nicio direcţie clară de urmat prestabilită în linii mari. Recomand aşa, de amuzament, dacă sunteţi fani ai ilustratorilor implicaţi sau vi se pare interesantă ideea de Ping Pong Comics.

Îl puteţi comanda de pe www.lexshop.ro