În anul trei din Facultatea de Farmacie, am dezvoltat o durere de spate în zona lombară, care revenea zilnic din cauza scaunelor din laboratoare. Foloseam scaune cu șezut rotund, cu roți și fără spătare ca să le putem pune repede sub mese și să începem să facem reacții sau sinteze chimece și la laboratoarele de tehnică farmaceutică, de-a dreptul creme, soluții, siropuri, comprimate, supozitoare orice formă de medicament vă închipuiți. 

Acasă, la biroul personal, aveam un scaun de birou de tip vizitator, același de când mă mutasem, și nici acela nu mă ajuta să am o poziție corectă îm acele ore în care învățam și pregăteam laboratoarele pentru a doua zi.

Atunci, dintre toate persoanele, bunica mea a venit cu ideea să ne cumpere atât mie, cât și verișorului meu școlar și gamer în timpul liber, scaune gaming. Pentru că nu știam nimic despre acest subiect, decât că mă vor ajuta să am o poziție corectă la birou, deci probabil mă vor ajuta și cu durerile de spate, l-am lăsat pe vărul meu să mă îndrume. Eu și verișorul meu am ales amândoi un scaun de gaming din material textil și le-am comandat imediat ce ne-am hotărât. 

Imediat ce a venit și l-am motat cu puțin ajutor de la un amic, am fost surprinsă că după doar două zile, nu am mai avut deloc dureri și scaunul era atât de confortabil, încât alegeam să stau pe scaun și nu în pat sau pe canapea atunci când mă uitam la un film sau citeam beletristică. De scaun s-a îndrăgostit de-a dreptul și motanul meu, doi ani mai târziu, când a apărut în viața mea și a prietenului meu. 

De mic pui, adormea adesea la birou alături de noi, pe mâna cu mouse, pe tastatură, iar dacă ne ridicam de pe scaun, îl revendica imediat pentru el. Scaunul a devenit un loc de cățărat și joacă și după patru ani de la achiziție, materialul arată destul de jerpelit, din cauză că se confundă pentru gheruțele lui cu acela de la sisalul unde-și ascute ghearele.

În continuare ne facem des siesta pe scaun împreună, câteodată e nevoie chiar să îmi înghesui motanul cu posteriorul ca să am și eu loc, fie că studiez ceva, scriu un articol pentru rezidențiat, pentru blog, editez un vlog pentru canalul de YouTube sau mă relaxez cu un joc sau un film. De altfel, nici nu se știe al cui e de fapt scaunul. Prietenul meu îl folosește acum zilnic 8 ore cât stă „la serviciu” de acasă în această perioadă. Motanul cu siguranță e convins că e al lui, pentru că îl găsim moțăind pe scaun de fiecare dată când are acces la el, uneori plângând dacă ușa de la birou e închisă. Oficial, e al meu... 

De ceva vreme, mă gândesc să mai cumpărăm unul, de data asta din imitație de piele, poate nu mai e așa de tentant de ascuțit gheruțele în el. Este unul care arată aproape la fel ca acela vechi al meu pe Spacer - IT comes home, inclusiv variațiunea din imitație de piele. Și atunci, o să aibă motanul două scaune de gaming. Haha. Glumesc. Oficial, o să avem și eu și Bogdan câte unul. 

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2020.