Iubește-ți corpul și prin alimentație

„Neavând ce mai culege,
Medita, într-o cămară,
Şoricelul, se-nţelege:
"Până când o viaţă-amară?" ”
(Viorel Frîncu, ziarul "Viaţa Buzăului", 27 octombrie 2004)


Nutriția este un subiect de care m-am lovit pentru prima dată oficial în timpul facultății, în cadrul cursurilor și laboratoarelor intitulate „Bromatologie, igienă și nutriție”. Din cursurile doamnei profesor nu s-a legat de mine atunci atât cât mi-aș fi dorit, acestea fiind foarte stufoase și prezentate într-un timp mult prea scurt, când materii mai grele precum Chimia farmaceutică și Farmacologia puneau presiune prin numărul de credite și complexitatea lor. 

Cu toate acestea, m-am lovit în profesia de farmacist deseori de situații ale pacienților care puteau fi gestionate prin sport și o alimentație corectă. De altfel, unul dintre cursurile mele preferate de educație continuă de după terminarea facultății se referea la diete speciale pentru pacienții hipertensivi, diabetici și cei care suferă de dislipidemii. Multe mituri au fost demontate prin parcurgerea acestuia și mă simt mai pregătită să ajut. Cred că și un adult fără alte probleme de sănătate poate să țină cont de câteva sfaturi importante pentru a preveni astfel de patologii în viitor, mai ales dacă are în istoricul familial persoane care suferă de una sau mai multe dintre aceste afecțiuni. 

10 produse de nelipsit din cămară

1. Uleiul

Sursa foto: Pixabay

Unul dintre cele mai controversate subiecte este legat de uleiuri. Am auzit frecvent pe mai multe canale de blogging/vlogging și social media recomandări legate de folosirea uleiului de cocos. Studiile arată, însă, că acesta este chiar mai periculos decât grăsimile animale deoarece conține un procent ridicat de grăsimi saturate trans. Recomandarea nutriționiștilor este de a se consuma în cantități foarte mici și a se folosi cu preponderență uleiurile vegetale precum uleiul de măsline sau floarea-soarelui. Puteți încerca un ulei de măsline convențional extra-virgin din Grecia.

Sursa foto: Driedfruits

2. Făina

Sursa foto: Pixabay

Au demonstrat-o și concetățenii noștri în această pandemie, golind efectiv rafturile din toate magazinele. Fie că o folosești pentru a face pâine sau pizza, fie pentru gogoși, clătite... practic, orice tip de aluat ai face, făina nu trebuie să lipsească din casă. Eu recomand dacă faceți pâine de casă să optați pentru făina integrală. Iar dacă vă doriți o făină dulce, pentru deserturi, ce-ar fi să optați pentru o variantă bio, cum ar fi făina de castane BIO? Aceasta se poate adăuga inclusiv în amestecul de făină pentru pâine sau o puteți folosi în amestec cu lapte și unt pentru a obține un piure, în locul celui clasic din cartofi.
Sursa foto: Driedfruits

3. Zahărul - sau preferabil, înlocuitorii acestuia

Sursa foto: Pixabay


Vrem, nu vrem, tuturor ni se face poftă de ceva dulce. Din păcate, zahărul crește glicemia, crește trigliceridele, produce steatoză hepatică. Este de evitat mai ales în cazul persoanelor cu diabet, dislipidemii, boli cardiace, hipertensiune și sindrom metabolic. Dacă ținem la sănătatea noastră, dar totuși, nu dorim să renunțăm la plăcerea desertului, putem opta pentru îndulcitori non-calorici. Aceștia sunt reprezentați de bine-cunoscuții îndulcitori artificiali (zaharina, aspartamul și alții), dar pot fi și din surse naturale, din plante, cea mai cunoscută fiind stevia. Putem găsi stevie atât sub formă de pudre, cât și tablete sau chiar sirop. De regulă, pe ambalaj este trecut și echivalentul în zahăr, ceea ce face foarte ușor să respectăm rețetele obișnuite, ținând cont de proporții. De exemplu, un plic de stevie pudră organică din India este echivalent cu două lingurițe de zahăr. 
Sursa foto: Driedfruits

Sursa foto: Driedfruits
4. Drojdia

Că tot am vorbit mai devreme de făină, pâine și lipsa alimentelor din magazinele alimentare, nici cu drojdia nu mi-e rușine. Noi am început s-o folosim foarte mult de anul trecut, când am trecut exclusiv pe pâine făcută în casă, fie frământată manual, fie direct în aparatul de făcut pâine. E o adevărată bucurie să simți miros de pâine proaspătă. Drojdia e un element esențial în bucătărie, nu doar la pâine, ci și în alte aluaturi. Se poate folosi drojdie umedă sau fulgi de drojdie uscată inactivă. Mamă, ce poftă de gogoși mi se face acum, fix când încerc să vă scriu despre alimente sănătoase. Nț, nț!

5. Cerealele

Sursa foto: Pixabay

Dacă e să vorbim despre recomandări, firește, e de preferat să consumăm predominant cereale integrale. Cerealele sunt o foarte bună variantă pentru micul dejun, un exemplu ar fi fulgii de ovăz BIO. Aceștia sunt foarte hrănitori, o bună sursă de energie pentru un început de zi în forță și dau foarte rapid senzația de sațietate. Pentru că sunt o sursă de glucide, cerealele sunt permise cu moderație în cazul diabeticilor, având grijă la totalul de glucide consumate zilnic (44-46% din totalul zilnic).
Sursa foto: Driedfruits

6. Leguminoasele

Sursa foto: Pixabay


Sursa foto: Driedfruits
Leguminoasele sunt o sursă de hrană bogată în proteine și fibre. Putem avea în cămară fasole boabe, linte, năut, mazăre, inclusiv sub formă de conserve. Eu le folosesc adesea ca garnitură lângă carne sau în salate. Trebuie să ținem cont aici că leguminoasele sunt protectoare ale inimii, însă ele pot crește glicemia și trigliceridele, fiind permise cu măsură în cazul diabeticilor. 

7. Nuci/alune/semințe

Sursa foto: Driedfruits

Semințele, poate pentru surpriza unora care le consumă în timpul meciului de fotbal din instinct, au și ele proprități cardioprotectoare dacă sunt consumate crude, adică vă protejează inima. Ele sunt o sursă de așa-zise grăsimi bune. Bineînțeles, trebuie să avem grijă și la cantitate, pentru că au destul de multe calorii. De exemplu, semințele de dovleac au în jur de 570 kcal/100g. Un alt aspect important la care să fiți atenți este cantitatea de sare, mai ales dacă aveți probleme cardiace. Cel mai bine este să optați pentru semințe, alune și nuci crude, nesărate. 

8. Pastele

Sursa foto: Pixabay

Pastele sunt surse de hrană concentrate în glucide, cresc trigliceridele și trebuie consumate cu moderație, mai ales în cazul persoanelor care suferă de diabet. Trebuie să recunoaștem că ne este foarte ușor să gătim o porție de paste când nu avem mare lucru prin frigider. Există o mulțime de sosuri care pot fi preparate ușor, le consumăm și în supe sub formă de tăiței. Tocmai de aceea, putem să optăm pentru paste din cereale integrale, ca o alternativă mai sănătoasă.

Sursa foto: Driedfruits

9. Fructele

Sursa foto: Pxhere

Se preferă fructele proaspete sau congelate și ar trebui evitate pe cât posibil dulcețurile, gemurile sau fructele confiate deoarece au concentrație foarte mare de zahăr. Există o dietă numită DASH pentru cei hipertensivi care include un consum crescut de fructe și legume, 4-5 porții pe zi. Diabeticii trebuie să țină cont și de conținutul în zahăr al fructelor. 

  • Fructe cu 20% zahăr : banane, struguri, pere, prune, gutui, rodie, mango 
  • Fructe cu 10% zahăr: mere, piersici, cireșe, vișine, caise, fructe de pădure, citrice 
  • Fructe 5% : pepene verde, galben, grape-fruit, pomelo, lamaie
Pentru cămară, nu se pretează toate fructele, ci doar unele, precum merele, perele, bananele sau citricele și nici acestea la infinit, dacă nu vreți să rescrieți „Flori de mucigai” a lui Arghezi. 

10. Sarea

Sursa foto: Pixabay

„– Cum mă iubeşti tu, fata mea?
– Ca sarea în bucate, tată!”
(Petre Ispirescu, basmul Sarea în bucate)

Cred că ne amintim cu toții celebrul basm „Sarea în bucate”, de Petre Ispirescu. Am învățat de la bunicile și mamele noastre că se pune sare în orice preparat, chiar și numai un vârf de cuțit. Trebuie, totuși să avem grijă la excese. Ghidurile pentru hipertensivi, de exemplu, spun că o „alegere sănătoasă” ar fi un aliment cu conținut mai mic de 0,3 g de sare/100g de preparat și ar fi indicat să evităm produsele care au peste 1,5g de sare/100g produs. Mai ales persoanele cu probleme cardiace ar trebui să se limiteze la un maximum de 2,3 g de sare pe zi, această recomandare este potrivită și pentru un adult sănătos, studiile arătând că depășirea acestei cantități duce la creșterea tensiunii și la creșterea riscului de a dezvolta probleme cardiace pe viitor. Ceea ce mulți pacienți omit este faptul că aceste 2,3 g repezintă totalul de sare, din toate alimentele pe care le consumă, nu doar ceea ce adaugă ei în plus în bucate.


Ceea ce e important să reținem este să avem o dietă cât mai echilibrată, adaptată la particularitățile noastre patologice, dacă este cazul. Nu uitați să vă acordați suficient timp pentru a lua cele trei mese principale ale zilei, 15-30 de minute în care să vă concentrați doar la masă, fără stresul telefonului, televizorului sau cu gândul la muncă/școală/alte probleme. Mestecați cu grijă. Evitați excesul de alimente nesănătoase, zahăr, grăsimi saturate și sare. Consumați 1,5 - 2 litri de apă pe zi, în funcție de greutate, vârstă, sex și activitate fizică. Iubiți-vă corpul, arătați-i respect inclusiv prin alimentație și veți fi cu siguranță mai fericiți.



Surse de informare folosite:
Sfaturi de nutriție la pacientul cu dislipidemie, diabet zaharat și hipertensiv - Dr. Laura Ene
Curs de bromatologie, igienă și nutriție - Prof. Dr. Doina Miere


Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2020.

You Might Also Like

0 comentarii

Comments