Recenzie: Tuturor baietilor pe care i-am iubit de Jenny Han


Tuturor băieţilor pe care i-am iubit

de Jenny Han


Titlul original: To All the Boys I've Loved Before
Publicată prin acord cu Folio Literary Management, LLC şi Agenţia Literară Livia Stoia
Limba originală: engleză
Traducere de: Teodora Constantinescu
Anul apariţiei: 2015

Format: 130 x 200 mm,paperback cu supracopertă
Nr. de pagini: 392


Când iubirile secrete ies la iveală... Ce-ar fi dacă toţi băieţii de care te-ai îndrăgostit vreodată ar afla ce-ai simţit pentru ei... în acelaşi timp? Lara Jean păstrează cu sfinţenie nişte scrisori de dragoste într-o cutie de pălării rămasă de la mama sa. Scrisori pe care însă... nu le-a primit, ci doar le-a scris. Câte una pentru fiecare băiat de care a fost îndrăgostită. Când scrie, Lara îşi deschide inima şi mărturiseşte tot ceea ce n-ar avea curajul să spună cu voce tare. Scrisorile sunt secretul ei. Nimeni altcineva nu trebuie să le vadă. Numai că într-o bună zi cineva le expediază, iar lumea imaginară pe care Lara o ţinea ascunsă scapă dintr-odată de sub control.

Criticii spun:

Felul de a fi al Larei Jean – cu capul în nori, timidă, capabilă de emoţii puternice şi complet naivă când vine vorba de băieţi – sporeşte farmecul acestei poveşti speciale. – Publishers Weekly




„Nu sunt scrisori de dragoste în toată puterea cuvântului. Scrisorile mele sunt pentru momentul în care nu vreau să mai fiu îndrăgostită. Sunt de rămas-bun. Pentru că, după ce îmi termin scrisoarea, nu mai sunt consumată de propria dragoste, care devorează totul.
Dacă dragostea e ca o posedare, poate că scrisorile mele sunt propriile exorcizări. Scrisorile mă eliberează. Sau cel puţin ar trebui."


Jenny Han a scris primul său roman, Shug(2006) pe când era încă la colegiu. Au urmat seriile de succes The Summer I Turned Pretty(bestseller New York Times) şi Burn for Burn(scrisă împreună cu Siobhan Vivian).
Sensibil şi amuzant, Tuturor băieţilor pe care i-am iubit (2014) sondează trăirile unei adolescente în pragul maturizării, care descoperă cât de important este să-ţi asumi sentimentele şi să-ţi asculţi inima.




Vreau să încep această recenzie prin a vă spune că am avut o mică reticenţă înainte să mă apuc de această carte. Se întâmplă adesea ca o carte atât de populară şi discutată pe internet să fie o simplă promovare intensă care să ducă la un bestseller, o carte despre care e "la modă" să spui că e genială şi draguţă şi extraordinară. Spun aceste lucruri pentru că, după o perioadă în care toată lumea vorbea despre ea pe internet, mai ales în Booktube-ul american, a urmat o tăcere care mi-a dat de gândit. Dacă romanul lui Jenny Han a fost atât de bun, de ce nu mai spune nimeni nimic despre el? Totuşi, când s-a anunţat publicarea lui la Editura Trei, mi-am dat seama că vreau să îi dau o şansă, să văd şi eu care e treaba de fapt. Dacă ratingul meu de 5 flori de vanilie nu vă spune nimic, atunci daţi-mi voie să o scriu şi eu aici: best decision ever!


Romanul o are în centru pe Lara Jean, care la fel ca autoarea, e pe jumătate coreeancă. Apropo, numele de familie al autoarei se pronunţă "Han" ca în română, nu ca găina englezească (am observat că lumea are tendinţa asta explicabilă să pocească numele ei). Protagonista noastră, ca toate fetele de altfel, a avut parte de câteva "îndrăgosteli" până în clasa a 11-a. Cu toate acestea, nu a fost niciodată într-o relaţie, ci a iubit doar de la distanţă. Cred că acest lucru este uşor de explicat dacă ne gândim la firea ei - Lara Jean poate fi considerată ca făcând parte din categoria acelor fete naive, copilăroase, mereu "cuminţi şi devreme acasă." Ceea ce nu e un lucru rău. Ea şi-a făcut un obicei de a aşterne pe hârtie o scrisoare de dragoste neconvenţională, în sensul că le scrie acestor băieţi tot ce are pe suflet, fără nicio teamă, neavând în plan să le expedieze vreodată. 


Viaţa Larei se dă peste cap în momentul în care dispare cutia de pălării de la mama ei răposată în care îşi ţinea scrisorile, iar băieţii cărora le-a scris încep să le primească, rând pe rând. Pentru a ieşi din încurcătură fără să strice relaţia de prietenie cu unul dintre aceştia, Lara va născoci un plan care o va lua în surprindere până şi pe ea. Am să vă las vouă bucuria de a descoperi care este acest plan, aşa cum v-am obişnuit şi până acum, să nu vă dau spoilere în recenziile mele.

Misteriosul expeditor este o enigmă doar pentru Lara, pentru că din exterior, din postura cititorului, îţi este clar cine e făptaşul. De aici încolo, deşi previzibilă, povestea este extrem de simpatică, ba chiar amuzantă de-a binelea. Cred că nu am mai stat niciodată trează după miezul nopţii să termin o carte în timpul săptămânii, având cursuri de dimineaţă a doua zi. 


Personajele sunt de-a dreptul adorabile - mai ales Lara şi surioara ei mai mică (mie sora ei mai mare mi s-a părut antipatică şi egoistă), dar şi Peter - cel mai popular băiat din liceu. Că tot veni vorba de Peter, m-am bucurat să descopăr alături de Lara că există mai multă substanţă în acest personaj, că în spatele imaginii pe care acesta şi-a creat-o există o persoană extraordinară, care merită cunoscută şi iubită, în ciuda aparenţelor, a impresiilor pe care acesta le lasă cunoscuţilor Larei şi care o avertizează în nenumărate rânduri.

Ce mi-a plăcut la nebunie a fost cât de real este tot ceea ce se întâmplă, cum m-am putut regăsi în anumite sentimente şi situaţii prin care trecea Lara. Cred că orice fată îşi va recunoaşte într-o oarecare măsură propria primă poveste de iubire în ceea ce este descris în carte. E cu siguranţă o lectură obligatorie pentru iubitoarele de cărţi drăguţe despre iubiri adolescentine. 


Mulţumesc editurii Trei pentru exemplarul oferit spre recenzie.
Ţin să menţionez că acest aspect nu influenţează în niciun fel opinia mea despre această carte.

Puteţi comanda cartea de pe site-ul editurii sau la preţ redus cu transport gratuit de aici.

Am şi o veste bună pentru cei care au citit deja romanul. În mai, va fi publicat volumul 2 în America şi sperăm că în curând şi la noi.

You Might Also Like

0 comentarii

Comments