Recenzie: Ochii dragonului de Stephen King



Mă simt nevoită să recunosc, cu regret, că aceasta este prima carte scrisă de Stephen King pe care am citit-o. Nu am cu ce să o compar, dar, din ce am citit, este diferită de ceea ce scrie el de obicei. King a scris această carte pentru fata lui, pe vremea aceea adolescentă, căreia nu-i plăceau romanele scrise de el.

“Intr-o zi, m-am asezat la masa mea de lucru si am inceput sa scriu aceasta poveste. Cand am terminat-o, i-am dat manuscrisul lui Naomi care l-a luat cu o lipsa de entuziasm nedisimulata. Insa, foarte repede, a fost captivata de intriga. Ce bucurie sa o vad luandu-ma in brate si spunandu-mi ca singura ei dezamagire era ca povestea se terminase!” Stephen King

"Ochii dragonului" este ca un basm care nu se deosebeşte doar prin lungime, ci şi prin realismul cu care este tratat subiectul. Da, avem dragoni şi vrăjitori, dar sunt şi o grămadă de lecţii de viaţă.

Regatul Delain e atât de vechi, încât nici istoricii nu-şi mai amintesc toate evenimentele care s-au petrecut până în prezent. Regele Roland, supranumit Cel Bun este un om foarte curajos, însă nu îl prea duce mintea. Vrăjitorul Flagg cel malefic este cel care conduce, de fapt, regatul. Acest lucru, însă, se schimbă, când Roland se căsătoreşte cu o femeie foarte bună la suflet şi înţeleaptă, pe nume Sasha, care moare după ce naşte al doilea băiat. Este ucisă, fireşte, de către Flagg, sătul de intervenţiile Sashei, care-i stricau planurile. Peter, fiul cel mare, este urmaşul de drept la tron. Însă Flagg îşi dă seama că Peter seamănă foarte mult cu mama lui şi că, dacă ar ajunge rege, pe acesta nu l-ar putea manipula. Ba mai mult, ar fi în pericol să fie exilat. Thomas, însă, e naiv ca tatăl lui şi, dacă ar ajunge el pe tron, atunci Flagg ar putea să aducă haos în regat. Aşa că Flagg concepe un plan malefic, prin care Peter e acuzat de uciderea lui Roland. Însă Peter e hotărât să trăiască şi să facă dreptate.

Aşa cum se vede, povestea din "Ochii dragonului" este foarte complexă. Poate vă întrebaţi, aşa cum m-am întrebat şi eu, de unde provine titlul. Ochii dragonului sunt, de fapt, un element foarte important al poveştii, dar vă veţi da seama de acest lucru cam pe la jumătatea cărţii, moment în care vi se va părea că e foarte potrivit.

Am menţionat înainte de lecţiile de viaţă şi învăţăturile pe care le putem extrage din lectura acestei cărţi. Acestea sunt evidente la începutul poveştii, când Sasha îi explică anumite lucruri lui Peter, folosindu-se de comparaţii mai uşor de înţeles pentru un copil. Apoi sunt binecunoscutele: binele învinge întotdeauna; după faptă şi răsplată; bunătatea e întodeauna răsplătită într-un fel sau altul; nu judeca lucrurile după aparenţă; nu fi prea încrezător în forţele tale ş.a.m.d.

Este bine-venită intervenţia lui Stephen King, care, pe alocuri, ca un povestitor bun, explică modul în care gândesc personajele, ceea ce urmează să se întâmple - fără, însă, prea multe detalii (formulări de genul "Dar asta vă las pe voi să ghiciţi." "ne vom întoarce asupra acestui fapt mai târziu.") Mi s-a părut asemănător cu modul în care îmi povestea bunica atunci când eram mică. Doar că acum, poveştile acelea nu ar mai avea acelaşi farmec. Totuşi, "Ochii dragonului" este un corespondent al lor, în varianta pentru adolescenţi şi tineri.

King ne arată când un personaj ia o decizie greşită şi ne face să fim nerăbdători să aflăm de ce şi cum. El pune fiecare personaj în parte într-o lumină mai bună, îşi exprimă impresia pe care i-o lasă, cum ar fi procedat în locul lor sau ne atrage atenţia asupra a ce s-ar fi întâmplat dacă aceştia ar fi luat o decizie diferită.

Cred că această carte e o alegere bună în primul rând pentru copii, şi mai apoi pentru toţi cei care îşi amintesc cu drag de copilărie. Totuşi, vă atrag atenţia că are şi câteva porţiuni mai dure, aşa că aş trage o linie la cei sub 12 ani, cărora poate cartea le-ar părea înfricoşătoare.


Puteţi comanda cartea de pe site-ul editurii Nemira. Costă doar 10 lei!

You Might Also Like

4 comentarii

  1. Nu ai pierdut nimic daca nu l-ai citit pe SK pana acum. E un autor foarte slab. Sincer nu stiu de ce are atata priza la public dar cand ma gandesc la Dan Brown sau Sandra Brown ma gandesc totusi ca ar merita sa fie numit cel mult mediocru.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţi autori cunoscuţi sunt varză, mulţi necunoscuţi sunt geniali, doar că nu i-a descoperit încă cine trebuie.
    Acum... gusturile nu se discută.
    Mie îmi place Stephen King, judecând după cartea asta. Poate îmi voi schimba părerea, poate nu...

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu am citit cartea aceasta dar pare un basm ceea ce este foarte diferit de ce scrie SK de obicei. O sa te apuce rasul cand o sa vezi ce idei penibile debiteaza in carti precum IT sau Pet Cemetery. Plus ca scrie si foarte "americanizat", chestie care nu prea mi-a placut nici la Neil Gaiman.

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, e un fel de basm si e foarte bine scrisa. Multi autori sunt presati de catre edituri sa scrie ceea ce se vinde, asa ca nu m-ar mira ca si aici sa fie un astfel de caz, mai ales pentru ca spui ca are un stil americanizat. Poate ca nu-ti place pur si simplu genul horror?

    RăspundețiȘtergere

Comments