Recenzie: Elefanţii nu uită niciodată


Dintotdeauna mi-au plăcut romanele poliţiste, mai ales cele ale Agathei Christie. Aşa se face că m-am înscris pe un blog la un concurs Agatha Christie şi am câştigat romanul "Elefanţii nu uită niciodată", de care m-am apucat de îndată şi l-am şi terminat de citit în scurt timp. Cu această ocazie, îi mulţumesc din nou Colecţionarului pentru carte.

Misterul pe care Poirot trebuie să-l desluşească de data aceasta e cel puţin ciudat. În urmă cu peste zece ani, un cuplu, soţ şi soţie, despre care se credea că erau fericiţi şi sănătoşi, au fost găsiţi morţi, amândoi împuşcaţi în cap. Negăsindu-se nicio altă explicaţie la vremea aceea, poliţiştii au declarat-o dublă sinucidere. Fata cuplului doreşte acum să se căsătorească, însă mama fericitului băiat nu este de acord cu această căsătorie, motivând tragedia. Pentru a-şi convinge băiatul, femeia apelează la doamna Oliver, naşa fetei, totodată scriitoare cunoscută de romane poliţiste. Intrigată, aceasta refuză în sinea ei să-şi descoasă fina în legătură cu trecutul, dar curiozitatea începe să o macine şi cere ajutorul prietenului ei, Hercule Poirot. Ca să ajute la investigaţie, doamna Oliver porneşte în căutare de "elefanţi", persoane care ar putea să-şi aducă aminte ceva despre familie şi ce ar fi putut duce la tragedie.

Trebuie să recunosc că mi-a plăcut mult vânătoarea asta de elefanţi. E interesant cum lumea îşi aminteşte anumite lucruri, eronate sau nu, şi cât de mult pot ajuta acestea, puse cap la cap, în rezolvarea unui puzzle. Poirot se dovedeşte şi de data asta foarte inteligent în aşezarea pieselor la locul lor, şi mi-a făcut plăcere să descopăr ce s-a întâmplat cu adevărat înainte să fie oferită rezolvarea de către belgian. Şi ce bucurie este în suflet atunci când afli că ai avut dreptate!

Mi-a plăcut mult ideea aceasta, a rezolvării unei enigme ce s-a petrecut în trecut, deşi înţeleg că nu este primul roman în care Agatha Christie o foloseşte, ea fiind prezentă şi în "Cei cinci purceluşi", pe care nu am citit-o încă. Doamna Oliver este şi ea un personaj foarte plăcut şi interesant, mi-a făcut mare plăcere să pornesc în "aventură" alături de ea. Nădăjduiesc să o reîntâlnesc şi în alte romane semnate de A. Christie.

Şi probabil că vă întrebaţi de ce numai patru flori de vanilie... Răspunsul e simplu: repetitivitatea dată de, în mare, aceleaşi întrebări/răspunsuri pe care le citim cu ocazia "interogării" fiecărui elefant în parte. În afară de asta, cartea e excelentă! O recomand tuturor iubitorilor genului poliţist.

Cartea poate fi achiziţionată de pe site-ul editurii Rao


You Might Also Like

18 comentarii

  1. Nu am mai citit nimic de Agatha Christie de prin liceu. M-am uitat la serial la un moment dat si astfel s-a dus toata dorinta de a reciti intr-un oarecare viitor vreo carte.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mare păcat, cartea bate mereu filmul. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Depinde... The Shining imi vine cap ca si exemplu de film mai bun decat cartea. Sau Blade Runner.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu am mai citit nimic scris de ea pana acum. Mi s-a recomandat insa "Zece negrii mititei". Ai citit-o?

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, a fost printre primele carti scrise de ea pe care am citit-o. E geniala!

    RăspundețiȘtergere
  6. Serios? :-? Chiar ma faceti curioasa. Stii cumva de unde as putea sa fac rost de ea?

    RăspundețiȘtergere
  7. Biblioteca orasului tau, cred ca e aparuta si la Rao, si cred ca ebook-ul e ori gratuit, ori ieftin. O sa verific si te anunt.

    RăspundețiȘtergere
  8. Merci. La biblioteca nu este o optiune caci trebuie sa stau acolo sa o citesc iar in ebook nu mai pot de cand mi-am prajit ochii cu HP. Vreau numai sa ma arunc lenesa in pat cu cartea-n mana :>

    RăspundețiȘtergere
  9. Atunci ramane doar sa o cumperi sau sa o imprumuti de la biblioteca. O poti gasi probabil si pe anticariate online sau pe okazii.ro la mana a doua daca vrei sa scapi mai ieftin. Ciudata chestia cu biblioteca, la noi in oras ne lasa sa le imprumutam si sa le citim acasa

    RăspundețiȘtergere
  10. Acum am vazut pagina Ask for a review. Tine-l pentru mine activ pana in vara, ok? :)) Cu putin timp liber termin proiectu pana atunci si, cu mai mult noroc conving si o editura sa mi-o lanseze. O sa ma bazez pe tine pentru promovare, bine?

    RăspundețiȘtergere
  11. Sigur ca da! Ramane valabil si invers, ca si eu scriu, desi mai incet...

    RăspundețiȘtergere
  12. Ei bine, in Bucuresti, orasul fiind extrem de mare si incalcit, nu prea au nici cum sa imprumute ca ar ramane fara carti. Numai sectorul 3 este de marimea unui oras mai micut. Ma rog, numai la BN (biblioteca nationala). La bibliotecile colegiilor nu am acces cat studiez acolo si biblioteca de la mine din scoala este saracasioasa rau - avand in vedere ca invat la o scoala de stat...

    RăspundețiȘtergere
  13. Atunci, daca o sa lansezi vreo carte, si eu o sa te promovez, pe langa autopromovarea pe care ti-o vei face singura.
    Nu stiu de tine dar eu chiar vreau sa fac cariera din asta. Am totusi nevoie de putin ajutor de la cineva din afara. De un impuls. Sa mi se zica ca pot si mai bine (asa cum mi se zice in ora de mate). Deocamdata dorm pe mine avand in vedere ca nici mama, pe care o rog sa arunce o privire peste texte, nu se uita inspre ele. Nu mai zic de prieteni si alte rude care sunt complet pe dinafara cand vine vorba de subiectul acesta. Si cand nu este nimeni care sa te impinga usor de la spate, avand si alte lucruri de facut, nu mai faci absolut :(

    RăspundețiȘtergere
  14. Ah, am inţeles. Atunci eu aş zice să pui bănuţi deoparte şi să îţi iei un eReader. :)
    Cărţile clasice sunt gratuite în mod legal şi sunt site-uri speciale prin care poţi cere ebook-uri noi în schimbul recenziilor.

    RăspundețiȘtergere
  15. Te înţeleg. Pe mine mă citesc doar mama şi iubitul. Mamei, că e mama, îi place tot ce scriu. Prietenul meu însă reuşeşte să treacă peste chestia asta şi e critic unde trebuie. Fără ei, nu ştiu cum m-aş descurca. Eu zic să nu renunţi la visul ăsta şi să te lupţi pentru el. Acum chiar să trăieşti numai din asta nu vei putea niciodată. Asta mi-a zis-o Oana Stoica, despre care sigur ai auzit, pentru că e dintre cele mai cunoscute scriitoare din prezent în Romania, şi are şi un roman în curs de publicare sau publicat deja în afară.Eu o să fac Farmacia şi pe lângă asta voi scrie.

    RăspundețiȘtergere
  16. O stiu pe Oana. Am doua carti de ale ei in biblioteca si planuiesc sa le citesc destul de curand. Si Oliviu Craznic mi-a zis acelas lucru, ca se castiga foarte putin. Stiu ca nu poti trai numai din asta - pentru asta cartea trebuie sa prinda si in afara. In Romania nu prea ai cum sa faci mare lucru ca piata de carte este scazuta. Ar trebui sa lansezi mai multe carti. Oricum, am pile si daca o voi lansa vreodata o voi face direct in Anglia - asta daca imi va iesi o carte buna. Si, daca in Marea Britanie o sa prinda, s-o gasi cineva din afara sa mi-o preia si in alte tari, cine stie... Stai mai intai sa o scriu...
    Eu am insa probleme cu mentinerea firului narativ. Fiind foarte multe idei si avoluand povestea foarte mult, ma mai pierd. Nu ma intelege gresit. Imi place si ma descurc, dar am nevoie (si nu pot sa cred ca zic asta) sa fiu criticata si evaluata pentru a putea evolua in aceasta directie si pentru a realiza pe unde mai trebuie sa lucrez. Eu nici macar nu am pe cineva interesat si de aceea imi este greu caci astfel nici nu stiu daca am suficient talent ca sa ma gandesc macar la asta...
    Ce o sa fac in rest ma mai gandesc, totusi. Cred ca psihologia sau jurnalistica. Deocamdata nu-mi fac probleme decat la ce liceu o sa intru. Cand o sa ma vad intrata la Caragiale atunci o sa incep sa ma gandesc si la facultate :))

    RăspundețiȘtergere
  17. Ah, credeam ca esti la liceu... My bad.
    Eu sunt in a 12-a.

    RăspundețiȘtergere
  18. Sunt a 8-a.
    Scuze pentru greselile de mai sus, am tastat in graba :D

    RăspundețiȘtergere

Comments