Zilele astea am intrat în modul hand-made şi m-am apucat de împletit brăţări, lucru pe care nu îl mai făcusem de multă vreme. La această revenire în forţă a contribuit şi sora bunicii mele, care mi-a dăruit multe multe aţe de goblen pe care nu le mai folosea.
Aşa se face că am terminat două brăţări, una la comandă, pentru verişorul meu de zece ani, şi una pentru mine. Şi am impresia că nu mă voi opri aici. Degetele mele şi-au intrat în ritm şi vor să încerce modele noi. :)

Brăţara pentru verişorul meu:





 

Brăţara pentru mine:



Ce părere aveţi? Să vă arăt şi viitoarele creaţii?