Follow Us @soratemplates

marți, 12 iulie 2011

O femeie împlinită de Danielle Steel

12 iulie 13 Comments
Am ezitat timp de 10 zile: să scriu sau să nu scriu un review pentru acest roman de dragoste scris de Danielle Steel? Până la urmă, multă lume consideră aceste cărți... „maculatură.” Totuși, aș vrea să vă vorbesc puțin despre acțiunea acestui roman, fiindcă, în ciuda genului său, transmite un mesaj foarte drăguț.


Chiar din prima pagină, autoarea ne prezintă familia Dawson. Jim e un bărbat chipeș, singur la părinți, vedeta echipei sale sportive la școală și căpitanul echipei de fotbal la colegiu. Încă de boboc, începe să iasă cu Christine, cea mai frumoasă fată din oraș, cu care se logodește după absolvire și se căsătorește cu ea în același an. Christine renunță la a avea un serviciu, deși își luase licența, fiindcă preocuparea ei adevărată din colegiu era găsirea unui soț. Cuplul își dorește ca totul să fie perfect, așa că, peste câțiva ani, când au parte de primul copil, sunt total dezamăgiți. O numesc pe fetiță Victoria Queen, fiindcă seamănă cu urâta regină Victoria și este total diferită de părinții ei. Când Victoria are șapte ani, se naște Grace, o fetiță frumoasă, leit părinților ei. Jim o numește foarte des pe Victoria „prăjiturica de probă”, acea prăjitură pe care o faci doar să vezi dacă e bună rețeta și apoi o arunci. De-a lungul vieții ei, Victoria este în mod constant jignită de către părinții ei. Nimic din ceea ce face nu este bine. Slujba ei ca profesoară la cea mai bună școală privată din New York nu îi mulțumesc deloc, ba chiar îi spun Victoriei că nu e o slujbă adevărată și că va muri de foame. Fac adesea glume legate de silueta masivă a Victoriei, o acuză că nu are un iubit din cauză că e grasă, dar nu încearcă să o ajute deloc. Din contră, îi pun în față mâncăruri care îngrașă, iar când aceasta face eforturi și reușește să dea jos câteva kilograme, niciodată nu observă. Victoria devine foarte complexată din cauza părinților ei, care, o fac să creadă că ea nu merită să fie iubită. Victoria își iubește, totuși, sora mai mică, pe care o consideră un îngeraș, și pe care încearcă să o protejeze ca să nu devină asemeni părinților ei.

Mi-a plăcut această carte deoarece prezintă o dramă adevărată, prin care trec multe persoane supraponderale, dar și persoane care suferă din cauza lipsei de afecțiune din partea părinților. O mică lecție de viață pentru cei intoleranți, care refuză să se pună în pielea altora.